Antique in the Future

marți, 22 iunie 2010, 11:27

Simpatie pentru bloguri

"Hi Miss Alice
With your glass eyes
What kind of dream
Can you see?
Are you fascinated with it?"
Still Doll - Kanon Wakeshima

Hei, tu, din spatele ecranului! Cum ai ajuns aici?

Ce ciudatenie sunt blogurile. Dupa ce am urmarit cateva, am ajuns la concluzia ca vreau unul. Voiam neaparat sa imi gasesc un layout bun, sa stabilesc niste culori si sa imi pun melodii de pian pe fundal. Ah, si chiar ma intrebam in ce fel si cat de distractiv poate fi, mai exact, sa scri diverse lucruri pe care altii sa le citeasca din amuzament. Si acum ca scriu pentru o prima postare, cu o singura mana -in cealalta fiind o ciocolata-, mi se pare destul de interesant. Ma-ntreb...

Am un "blog" pe un caiet. Are coperta galbena cu pisici, si in miljoc o emblema cu "Junior Pop". Aiureli... dar imi place. E cu spirala, si pot intoarce linistita paginile. Si totusi... e hartie. M-am saturat de hartie! Am obosit sa scriu, si nici nu imi place cum arata. O pagina de caiet se umple atat de repede! Si nu vreau sa descriu cum e cand trebuie sa sterg...

Ce caraghioase sunt blogurile. In caseta asta de scris imi sunt subliniate cu rosu niste cuvinte -asta nu vei vedea si tu, desigur- si ma incomodeaza. E o atentionare in privinta gramaticii mele, de care am, totusi, atata grija? Dar sa lasam si asta...

Ah, am pus niste versuri, ai vazut? Ma gandesc ca da. Pun intodeauna versuri! Asta e ceva cu care va trebui sa te obisnuiesti. Desigur, voi pune intodeauna titlul melodiei si denumirea trupei, respectiv artistului. Cred ca si asta e o chestie pe care trebuia sa o precizez, desi ti-ai fi dat seama si singur, nu-i asa?

M-am plictisit... am scris destul pe azi, ce zici? Probabil si tu te-ai plictisit. Da, stiu, dar serios acum! E mai usor sa citesti decat sa scri!... sau nu? Aflu eu mai tarziu. Pana atunci, inchei aici prima postare, deci, si mi-am terminat si ciocolata. Ne mai vedem noi!

"Still you do not answer"

About me

Sunt o Alice din Tara Minunilor si m-am pierdut in Lumea Contemporana. Lumina si intunericul sunt iluzii sau vise, deci le combin. Trecutul si viitorul sunt vise sau nimic, deci caut prezentul si le plang.