Ma uitam pe geam. Imaginile se miscau alert.

Ma uitam pe geamul autobuzului. Imaginile se miscau alert, dar linistit.

Ma uitam pe geamul autobuzului, fredonand. Imaginile se miscau alert, dar linistit, cand Alice imi vorbea.

Orice poet sau scriitor, liric sau epic, a scris macar o data la viata lui despre anotimpuri.

Orice poet sau scriitor, liric sau epic, a comparat macar o data la viata lui anotimpurile cu sentimente, ganduri, intamplari mai mult sau mai putin dramatice.

Orice poet sau scriitor, liric sau epic, a ales macar o data la viata lui un subiect atat de moral si cliseic ca anotimpurile.

Am incercat si eu astazi.

Da, am incercat sa imi pun in minte o ordine de cuvinte.

Vant, aer, toamna, frig, verde, lumina, cer, noapte, rece, portocaliu, vara, soare, intuneric, strada, frunze, flori, ceata, pamant, ploaie, albastru, pierdut, usor, timp, fereastra, umed, cald, rapsodie, curcubeu, alb, zgomot, august, uscat, zi, apa, asfalt, esarfa, crom, pasare, tacere, pervaz, disparitie, crem, trandafir, subinteles, rosu, trecere, leagan, infinit, amorf, septembrie.

Am incercat. Am incercat si atat.

E atat de usor sa scri.

Oricine are pasiunea asta anosta ar spune ca e mult mai dificil decat pare. Da, scrisul, despre asta vorbesc. Ei bine, nu e. E chiar usor... atat de usor! Poti scrie orice si oricand. Aberatiile mai mult sau mai putin morale sunt geniale. Randurile abstracte sunt poeme epice.

Optimismul devine acelasi lucru cu pesimismul prin arta.

Subinteles. Totul are un subinteles. Urmareste-l.